Pacienti Asistente Medici

Bolile cardiovasculare

Articolul este realizat de Dr Sergiu Constantin Batâr

Specialistii estimeaza ca pana in 2030 vor exista peste 550 000 000 de pacienti diabetici, din care posibil jumatate nu vor avea diagnosticul precizat. Iar inca aproximativ 300 000 000 vor avea statusul prediabetic (rezistenta la insulina, diabet gestational, etc.).

Marea majoritate a cazurilor nou-instalate de diabet zaharat tip II apar in contextul stilului de viata vestic, tot mai mult adoptat inclusiv in zonele ne-vestice, si chiar in arii cuprinse in trecut in “lumea a III-a”. Acest stil de viata cuprinde diete cu continut crescut de grasimi, sedentarism, care determina obezitate, rezistenta la insulina, hiperinsulinism compensator, si in cele din urma, distructia celulelor beta-pancreatice, cele responsabile de productia de insulina. Cresterea riscului vascular observata in asociere cu rezistenta la insulina, incadrata des in spectrul sindromului metabolic, releva ca riscul cardiovascular apare inainte de dezvoltarea clara a diabetului zaharat tip II (situatia denumita rezistanta la insulina, hiperinsulinism), desi alterarile microvasculare care determina retinopatie, nefropatie si neuropatie (complicatiile altor organe decat cele cardiovasculare) apar doar cand exista hiperglicemie in mod constant.

Se estimeaza ca in 2011 existau in Europa 60 000 000 de cazuri de diabet zaharat tip 2, dintre care doar jumatate erau diagnosticate, dar in mod sigur mortalitatea la peste jumatate din cazurile cu diabet se datoreaza bolilor cardiovasculare.

Diagnosticul diabetului zaharat este cel mai des precizat prin unele analize speciale (testul de toleranta la glucoza, hemoglobin glicozilata) care se pot realiza inclusive in conditii de ambulator, la pacientii care au un nivel bazal glcemic peste valoarea de risc 110 mg/dl (dupa World Health Organisation), sau 101 mg/dl (dupa alte asociatii). Screeningul acestei boli este relativ simplu, daca populatia are acces la servicii medicale primare, si la serviciile specializate ambulatorii, cand medicii din oricare specialitate pot cere la orice bilant biologic al pacientului glicemia. In alte situatii, pacientii se prezinta cu semnele clinice ale hiperglicemiei (poliurie, polidipsie, polifagie), sau complicatiile diabetului (spectrul este larg- de la infectii repetate, fara o cauza clara, pana la situatii complicate cum ar fi retinopatie diabetica cu tulburari severe de vedere, sau coma hiperosmolara determinate de glicemii foarte crescute).

De multe ori afectarea macrovasculara apare in cadrul starii de prediabet (hiperinsulinism), urmand ca alte complicatii microvasculare sa apara in general cand apare hiperglicemia, si pacientul este finalmente diagnosticat cu DZ tip II. Aceasta situatie se refera de fapt la organele care sunt afectate in primul rand de placa aterosclerotica complicate, mai exact, in acest mod apar ischemii la nivelul miocardic, cerebral, sau al membrelor.

La pacientul cu intoleranta la glucoza sau hiperinsulinism, inca in statusul de prediabet (nu necesita corectarea medicamentoasa sau cu insulina a glicemiilor), procesul debuteaza cu disfunctia endoteliala (stratul celular intern al vasului), inflamatia vasculara, cu depozitarea vasculara a unor celule inflamatorii incarcate cu grasimi, acestea prin aglomerare formand placa aterosclerotica, care in prezenta unui process inflamator vascular constant, devin instabile, se rup, si pot determina formare de trombi (cheaguri), care determina obstructia vasului. Placa aterosclerotica a diabeticului contine mai mult deposit lipidic, este mai inflamata, si determina mai multi trombi, decat la nediabetici. Aceste procese se desfasoara pe perioade indelungate de timp (20-30 de ani), de multe ori fara simptome evidente.

Retine! In acest fel, devin clare urmatoarele aspecte.

Pacientul diabetic va fi monitorizat din punct de vedere cardiovascular, nefrologic, oftalmologic, neurologic. Pacientul cardiovascular va trebui investigat periodic, pentru depistarea diabetului sau a starii de prediabet.

Preventia dezvoltarii bolii cardiovasculare la bolnavul cu risc de diabet, este necesara, si se poate institui oricand in cursul vietii, prin corectarea stilului de viata, prin masuri simple initial, usor de urmat – efort usor periodic, regim bazat pe reducerea caloriilor -, ulterior prin cresterea complexitatii. Mai exact este vorba de stabilirea unor programe de efort fizic structurat, de intensitate din ce in ce mai importanta, inclusiv activitati de agrement, regimul alimentar devine tintit, cu respectarea piramidei alimentare, reducerea aportului caloric prin grasimi si dulciuri, si cresterea aportului prin fructe, legume, proteine. De asemnea, bilantul biologic de depistare a diabetului trebuie facilitat in orice institutie medicala.

Bibliografie:

Diabetes, Pre-Diabetes and Cardiovascular Diseases developed with the EASD. ESC Clinical Practice Guidelines 2013.

International Diabetes Federation 2011. Global Burden: Prevalence and Projections, 2011 and 2030.

Diagnosis and classification of diabetes mellitus. Diabetes Care 2012.

Articolul este realizat de Dr Sergiu Constantin Batâr

Medic specialist cardiolog, RMN Diagnostica Sibiu

Pe acelasi subiect:


Adevarat sau fals despre diabetul zaharat

Ghid de utilizare a glucometrului pentru copii

Factorii de risc pentru aparitia problemelor sexuale

Relatia dintre crom si diabetul zaharat

Cum controlam glicemia daca este cald afara

Opiniile medicilor, sfaturile si orice alte informatii disponibile pe acest site au scop informativ si educational. Ele nu pot substitui consultul medical direct si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale.
Contact rapid

Contacteaza un profesionist in sanatate