Comunicarea pacient-medic si autoingrijirea diabetului

Diabetul este una dintre cele mai mari afectiuni cronice de sanatate din lume, in continua crestere, afectand aproximativ 422 de milioane de persoane. Diabetul este cauzat de incapacitatea organismului de a produce insulina si de a utiliza in mod eficient insulina pe care o produce. Diagnosticul de diabetului zaharat a crescut brusc in ultimele decenii si se asteapta sa creasca si mai mult, avand cresteri mai mari in tarile cu venit mediu si scazut.

Diabetul este o cauza principala a orbirii, insuficienta renala, infarct miocardic, accident vascular cerebral si amputare, iar in 2015 a reprezentat 5 milioane de decese in intreaga lume. Mai mult, costurile pentru tratarea diabetului reprezinta 12% (673 miliarde dolari) din cheltuielile globale pentru sanatate. Pana in 2040, statisticile prevad ca 642 milioane de persoane vor fi diagnosticate cu diabet, iar costurile vor continua sa creasca odata cu imbatranirea populatiei. Astfel, prevenirea diabetului trebuie sa fie scopul principal. Cu toate acestea, o gestionare mai eficienta a diabetului la persoanele deja diagnosticate, este esentiala pentru a reduce riscul de complicatii si povara economica a bolii.

Gestionarea diabetului

Gestionarea diabetului obliga pacientii sa urmeze regimuri complexe de autoingrijire, inclusiv reducerea greutatii, monitorizarea frecventa a glicemiei, administrarea de medicamente pe cale orala si/sau insulina, angajarea in activitate fizica, respectarea ghidurilor de nutritie pentru diabet si vizite regulate la medic. Studiile recente privind sanatatea si nutritia la nivel national, arata ca aproximativ jumatate dintre adultii cu diabet nu indeplinesc obiectivele recomandate pentru ingrijirea diabetului zaharat. Medicii pot ajuta pacientii cu diabet zaharat in actiunea de autoingrijire prin planificarea de vizite frecvente, de supraveghere si indrumare fata de provocarile pe care le presupune autoingrijirea.

Avantajele unei relatii efective intre medic si pacient

Ingrijirea cu succes a diabetului necesita lucrul in echipa intre medic si pacient. Cele doua componente care asigura succesul muncii in echipa sunt comunicarea medic-pacient si luarea deciziilor in comun, ambele dovedite a imbunatati satisfactia pacientilor, pentru a respecta planul de tratament si pentru a obtine rezultate pozitive. Medicul prezinta pacientului diferite optiuni de tratament si descrie riscurile si beneficiile fiecarei optiuni. Apoi, pacientul isi exprima preferintele pentru tratamentul care se aliniaza la valorile si nevoile sale.

Increderea in comunicarea medic-pacient

Increderea este esentiala in comunicarea medic-pacient. Increderea interpersonala si increderea sociala sunt cele doua tipuri predominante. Increderea interpersonala se refera la relatia pe care pacientul o are cu medicul, in special la increderea pe care o are pacientul in medic, precum si la responsabilitatea, competenta, compasiunea si respectul pe care il are medicul pentru bunastarea pacientului. Pentru pacienti si medici, increderea interpersonala se dezvolta in timp, cu interactiuni repetate. Pe de alta parte, increderea sociala se refera la convingerile referitoare la onestitate, integritate si siguranta.

In relatia medic-pacient, comunicarea referitoare la autoingrijire este in mare masura influentata de increderea interpersonala. Increderea pacientului poate fi obtinuta in intalnirile medic-pacient, in modul in care pacientul este tratat in timpul acestor intalniri, precum si prin durata timpului acordat si atentia cu care medicul se ocupa de pacient. Toate acestea influenteaza nivelul de incredere interpersonala. Un inalt nivel de incredere in relatie poate duce la imbunatatirea asumarii autoingrijirii, continuitatii ingrijirii, a comunicarii intre medic si pacient, si a calitatatii generale a relatiei medic-pacient.

Relatia medic-pacient diabetic

In relatia medic-pacient diabetic, increderea in medic influenteaza facilitatea comunicarii in cadrul autoingrijirii. Mai exact, increderea, precum si acceptarea medicului, contribuie la o comunicarea deschisa si onesta pe parcursul autoingrijirii in relatia medic-pacient cu diabet. Ar fi interesant de observat daca un nivel ridicat de incredere medic-pacient, poate fi asociat cu imbunatatirea modului in care pacientul isi asuma responsabilitatea autoingrijirii, si influenteaza in mod semnificativ felul cum va evolua afectiunea in timp.

Pe acelasi subiect: