Prof. Dr. Maria Mota, profesionistul care si-a dedicat viata diabetului

„Nimic nu este mai impresionant decat sa vezi tinere cu diabet care nasc 1 sau 2 copii la varsta de 20-30 de ani si sa rememorezi scoaterea lor din coma inaugurala la varste de 3, 4, 5… ani”, povesteste prof. dr. Maria Mota atunci cand, in timpul interviului acordat in exclusivitate pentru Diabet AZ am rugat-o sa ne spuna despre marile realizari profesionale. Mai jos puteti citi un interviu cu unul dintre cei mai buni diabetologi ai Romaniei – prof. dr. Maria Mota.

Doamna profesor, povestiti-ne putin despre activitatea dumneavoastra in toti acesti ani de cand ati decis sa fiti medic. Care au fost cele mai grele provocari pe care le-ati intalnit in cariera?

Nimic nu a fost usor, dar nimic nu a fost imposibil. Am incercat permanent sa inlatur barierele, mi-am asumat un consum excesiv, poate, de energie. Nimic nu am obtinut usor de la viata, pentru fiecare pas am depus un efort imens, pentru ca nu am acceptat sa fac compromisuri. Privind in urma, cu gandirea de acum, uneori ma intreb cum am putut sa merg inainte.

Dar cele mai mari realizari profesionale, realizari care v-au ramas in suflet?

Cele mai mari realizari sunt cele legate de activitatea de medic. Nimic nu este mai impresionant decat sa vezi tinere cu diabet care nasc 1-2 copii la varsta de 20-30 de ani si sa rememorezi scoaterea lor din coma inaugurala la varste de 3, 4, 5… ani. Progresele terapeutice inregistrate la pacientii cu diabet sunt imense. Majoritatea pacientelor cu diabet insulinodependent, care duc la bun sfarsit o sarcina, sunt pe tratament intensiv modern cu insulina (prin pompa de insulina).

Dar Studiul epidemiologic PREDATORR ( Studiul National Privind Prevalenta Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezitatii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei si Bolii Cronice de Rinichi in Romania) este, cumva, un corolar al activitatii mele. Sunt voci, la nivel inalt in specialitate – de exemplu prof. univ. dr. Nicolae Hancu care a afirmat ca despre diabet in Romania se va putea vorbi de acum incolo de 2 perioade: dinainte de PREDATORR si dupa.

Activitatile cu studentii au fost de asemenea o provocare. Am derulat cu ei programe de depistare activa a diabetului, timp de peste 15 ani, mergand in localitatile rurale, unde in timpul practicii de vara desfasurau programe educationale, faceau glicemii, depistau cancerul de piele si de san etc. De asemenea, am organizat tabere nationale si internationale pentru copiii cu diabet zaharat, in perioada in care se simtea acut aceasta necesitate.

Exista astazi un registru national al pacientilor cu diabet zaharat? Stiu ca ati fost unul din mari sustinatori ai acestui registru.

Nu exista un registru national, dar exista registre judetene in majoritatea judetelor din tara. Dupa eforturi imense ale diabetologilor s-a reusit introducerea de date in diverse programe (in 2-4 programe in fiecare judet), dar am fost anuntati, de Ministerul Sanatatii, ca se va anula totul, programul impus de Ministerul Sanatatii neputand asigura securizarea datelor. Evident ca fiecare centru a continuat propriul registru judetean, neputand derula o activitate atat de solicitanta, punand colegii in pericole potentiale.

La ora actuala exista o problema referitoare la medicii diabetologi, mai exact, in Bucuresti sunt peste jumatate din totalul diabetologilor din tara. Cum se poate rezolva aceasta problema, adica o distribuire uniforma a acestora?

Din pacate sunt judete, orase cu foarte multi medici diabetologi (Bucuresti si alte centre universitare) si zone in care sunt 1, 2, 3, 4, 5 medici diabetologi. Cred ca o ameliorare cat mai rapida a acestei situatii ar fi efectuarea celei de-a doua specialitati de catre medici asezati, cu familii stabile in acele zone, pe de o parte, iar pe de alta parte cred ca prin adoptarea unor norme foarte clare, care sa prevada necesarul de specialisti in fiecare zona, s-ar putea obtine un rezultat pozitiv. Dezvoltarea sistemului privat, cu extinderea lui si la specialitatea noastra, ingreuneaza insa astfel de decizii.

In afara diabetului zaharat, ce alte boli metabolice sunt frecvente in Romania?

Dislipidemia, definita ca valori patologice la cel putin una dintre componente este prezenta la peste 80% din populatia adulta. O frecventa foarte mare prezinta si hiperuricemia.

Cum putem explica o crestere abrupta a numarului de pacienti tot mai tineri diagnosticati cu diabet zaharat tip 2? Ce sta la baza acestui fenomen?

Principalele cauze sunt alimentatia nesanatoasa si sedentarismul, asociate intr-un procent ridicat cu obezitatea.

Complicatiile diabetului zaharat sunt destul de grave, ce modalitati de amanare a acestora avem la dispozitie?

Cea mai rentabila modalitate ar fi prevenirea diabetului, in plus in felul acesta si costurile ar fi mult reduse. A doua ar fi sa depistam in timp util diabetul zaharat, sa facem screening-ul complicatiilor cronice si al factorilor de risc, apoi sa tratam la tinte toti factorii de risc. Mai exact, sa abordam holistic acesti pacienti.

Doamna doctor, cum stam la capitolul lipsuri in Romania in ceea ce priveste calitatea ingrijirii persoanelor cu diabet?

As incepe cu datele pozitive: fiecare pacient cu diabet zaharat beneficiaza de acces la medicul diabetolog. Numarul de diabetologi a crescut semnificativ in ultimii ani, din pacate insa numarul acestora este mai mare in centrele universitare, depasind chiar necesitatile, in timp ce o serie de judete au 1,2,3,4 diabetologi. Numarul asistentilor medicali, instruiti special pentru a putea educa pacientul cu diabet, nu este suficient de mare, astfel incat educatia centrata pe pacient, cu imputernicirea acestora de a-si prelua ingrijirea, intampina dificultati. Numarul mare de pacienti cu diabet, care necesita explorari speciale pentru depistarea complicatiilor cronice, depaseste capacitatea de acoperire de catre oftalmologi, cardiologi, nefrologi etc.

Pe acelasi subiect: