Piciorul diabetic si COVID-19: o perspectiva italiana

Schimbari de proceduri si noi abordari terapeutice

In Italia, majoritatea podiatrilor activeaza in mediul privat, insa si acestia s-au conformat cu deciziile Guvernului in legatura cu pandemia de COVID-19. De la vizite regulate ale pacientilor la cabinet, acestia au fost nevoiti sa caute alternative, folosind servicii precum telemedicina, schimb de imagini si videoconferinte, pentru a pastra o legatura stransa cu pacientii si personalul medical.

Ca sa se realizeze aceasta noua procedura de lucru, personalul medical si pacientii au fost instruiti in legatura cu noile canale de comunicare, cat si despre importanta folosirii lor cand apar semne de leziuni pre-ulcerative sau cand o ulceratie pre-existenta prezinta semne de inrautatire.

Activitatea normala a ramas doar pentru cazurile urgente si s-a apelat mai des la vizitele la domiciuliu.

Manifestarile dermatologice asociate cu COVID-19 sunt in prim plan, deoarece nu sunt foarte cunoscute si trebuie abordate diferit fata de o boala bine stiuta, mai ales in cazul pacientilor tineri. Spre exemplu, printre aceste manifestari se numara eritemul, vezicule si pustule (pseudo-degeraturi), zone cu leziuni de urticarie, eruptii maculopapulare si livedo sau chiar necroza in unele cazuri.

Toata comunitatea podiatrica din Italia nu s-a mai confruntat cu o astfel de provocare, iar acest lucru implica un efort mai mare pentru a gasi solutii de diagnostic precoce si tratament optim. In acest sens, Reteaua de Podiatrie din Italia organizeaza un studiu observational care va include toti podiatrii.

Provocarile curente in ceea ce priveste piciorul diabetic si COVID-19

Agravarea leziunilor piciorului diabetic si necesitatea de a minimaliza spitalizarea acestor pacienti sunt principalele provocari din aceasta perioada. Trierea rapida, clasificarea leziunilor in functie de severitate si pacientii in functie de prezenta leziunilor pre-ulcerative sunt vitale in acest sens. Doar in acest fel pacientii critici sunt spitalizati de urgenta, iar cei cu probleme mai minore pot fi ajutati prin vizite la domiciliu sau telemedicina. Spre exemplu, in Verona o clinica de podiatrie a fost deschisa doar 3 zile pentru urgente si 10 zile pentru pacientii cu prioritate.

Timpul de purtare al mastilor si echipamentelor de protectie este o alta provocare cu care se confrunta un podiatru. Acesta poate ajunge la 8 sau 10 ore pe zi, timp in care nu este voie sa atingi masca (si/sau ochelarii de protectie). In unele circumstante, echipamentele pot sa provoace iritatii si puncte de presiune excesiva, care, la randul lor, pot sa devina ulceratii.

Mai mult, in perioada de dupa data de 4 mai 2020, sau „Faza a doua” cum a fost numita, majoritatea activitatilor au fost repornite, iar acum provocarea este de a mentine distanta sociala si, in acelasi timp, sa pastrezi garda sus atat la locul de munca, cat si in viata privata.

Atmosfera din spitale si clinici este una de optimism precaut in aceste momente. S-au organizat spatii dedicate si s-a crescut intervalul orar pentru consultatii, pentru a evita formarea unor grupuri mari de oameni si de a creste riscul de infectie cu noul coronavirus.

Acest articol este realizat cu sprijinul:

Pe acelasi subiect: