Articolul este realizat de Dr Parliteanu Oana-Andreea
Pacientul cu diabet zaharat este un pacient care este predispus sa aiba si o serie de probleme in sfera dentara. Din cauza valorilor glicemice crescute el va dezvolta o serie de patologii gingivale si bucale, iar tratamentul stomatologic al unui pacient diabetic comporta o serie de probleme.
In primul rand, cele mai grave probleme ale unui pacient diabetic pot fi gingivale. Din cauza valorilor crescute ale glucozei, pacientul poate dezvolta o serie de infectii in sfera orala. Zaharul ofera un mediu propice bacteriilor, acestora le place dulcele si se dezvolta ingrijorator in acest mediu. In mod normal, in gura gasim o serie de bacterii dar patrund si altele din exterior. Cand se intalnesc cu zaharul, ele se pot dezvolta si pot crea adevarate infectii.
Cele mai frecvente infectii se produc sub lucrarile dentare ale pacientilor, daca acestea sunt vechi sau nu mai sunt ermetizate. Sub aceste lucrari patrunde mancare, pacientul nu o poate scoate din caza ca nu ajunge cu periuta acolo iar acea mancare se poate infecta in contact cu glucoza si bacteriile din gura. Astfel se creaza abcese sub lucrari sau chiar infectii care pot depasi sfera orala si ajunge pana in sinusuri.
Problema cea mai grava este ca o infectie care se produce sub dinti poate sa ajunga in cavitati inchise, cum sunt sinusurile, poate produce sinuzita si chiar poate ajunge sa dea meningita daca se agraveaza si atinge bariera hematoencefalica a creierului. Creierul se afla foarte aproape de sinusuri, in special de cele frontale, iar o infectie aflata acolo poate ajunge usor sa irite meningele si encefalul, astfel pacientul paote face meningita, care poate fi mortala netratata.
O alta problema ce poate aparea in cazul pacientilor diabetici este un nivel mai scazut al PH-ului din gura din cauza glicemiilor mari. Acest nivel mic este acid si va produce pe de-o parte o respiratie urat mirositoare, caracteristica diabeticilor (halena cetoacidozica a diabeticului). Pe de alta parte, va produce erodarea smaltului dintilor si producerea cariilor dentare. Diabeticii sunt mai predispusi la aparitia cariilor dentare decat nediabeticii.
Tratarea cavitatilor dentare este mai dificila la pacientului cu diabet zaharat deoarece mediul acid va duce la o deteriorare mai rapida a plombelor dentare. In plus, pacientului diabetic, mai ales daca este si cardiac si anticoagulat, nu ii este recoamdat sa i se faca anestezie si trebuie sa i se efectueze lucrari dentare pe viu, ceea ce poate fi dureros.
O alta problema importanta si foarte des intalnita la pacientul cu diabet zaharat este paradontoza. Aceasta este o boala in care este afectat dintele si structura osoasa unde dintele este fixat. Ea se maifesta initial prin retragerea gingiilor cu expunerea radacinilor dintilor, dintii incep sa se miste si in final pacientul ii pierde. Aceasta boala este cauzata de o infectie bacteriana si este agravata de o lipsa a igienei orale adecvate.
Daca pacientul are diabet zaharat, el este mult mai expus la a face paradontoza, deoarece mediul acid din cavitatea lui bucala combinat cu valori crecute ale glicemiei, sporesc numarul de bacterii si fac ca aceasta boala sa fie mult mai frecventa.
Bacteriile incep sa distruga dintele, radacina acestuia si osul in care el este implantat. Astfel devine extrem de dificil sa tratam, mai ales sa inlocuim prin implant dintii. Nu putem pune un implant in locul dintelui pierdut deoarece nu mai avem substart de os in care sa fixam dintele si acesta va cadea si el. Ceea ce se poate face este asa zisa aditie de os, adica se pune pe osul restant o substanta numita hidroxiapatita din care sa creasca os nou. Din pacate, la pacientul diabetic, acesata procedura functioneaza foarte rar din cauza fluctuatiilor de glicemie si al mediului acid.
O alta problema pe care pacientii diabetici o pot avea in sfera orala este infectia cu candida, o ciuperca care este si ea „incurajata” sa creasca in conditii de glicemie ridicata. Candidoza orala este suparatoare din cauza mirosului neplacut pe care il da respiratia pacientului si din cauza depunerilor albicioase de la nivelul gurii.
In ceea ce priveste gingiile, acestea sunt afectate de paradontoza, se rup mult mai usor si sangereaza mult mai abundent decat la un pacient nediabetic. Din cauza glicemiilor mari se vindeca mult mai greu, uneori ajungand pana la ulceratii ale gingiei sau ale obrajilor.
Articolul este realizat de Dr Parliteanu Oana-Andreea
Medic Diabet, Nutritie si Boli Metabolice
Asociatia Acces la Sanatate © 2024
DESPRE PROIECT
Contact rapid
