Dr. Laura Barna: Proteinele influenteaza putin si tardiv glicemia

Laura Barna, medic primar pediatrie cu supraspecializare diabet la Centrul Buzias, in cadrul conferintei ”Noi si diabetul”, organizata de Asociatia Sprijin pentru Diabet a explicat parintilor aflati in sala despre rolul indexului glicemic (IG) dar si despre incarcatura glicemica.

Astfel, specialistul a explicat ca indexul glicemic (IG) al unui aliment apreciaza puterea acestuia de a creste glicemia, dupa consumul cantitatii de 100 de grame glucide din acel aliment, in comparatie cu 100 de grame de glucoza sau de paine alba. Cu cat IG al unui aliment este mai mic, cu atat glicemia creste mai putin dupa consumul unui aliment.

Incarcatura glicemica

Incarcatura glicemica (IG) este un indicator si mai bun al puterii unui aliment de a creste glicemia, deoarece tine cont atat de IG cat si de marimea portiei sau de cantitate.

„Deci, IG poate fi micsorata prin scaderea unui dintre cei doi factori (IG sau cantitate): un aliment cu IG mare, consumat in cantitati mici, poate avea aproximativ acelasi efect asupra glicemiei ca o cantitate mai mare dintr-un aliment cu IG mic. In principiu grasimile nu le calculam in clipa in care masuram regimul nostru alimentar, ele stim ca sunt bogate in calorii”, a explicat Laura Barna, medic primar pediatrie cu supraspecializare diabet la Centrul Buzias, in cadrul conferintei ”Noi si diabetul”.

Glucide prin gluconeogeneza

Medicul a mai dat ca exemplu lipidele. Astfel, acestea sunt bogate in calorii si daca sunt consumate in exces determina steatoza hepatica, exces ponderal, ateromatoza ( risc de boala cardiovasculara). Mai mult, ele, arata medicul, se pot transforma in glucide prin gluconeogeneza. Cu toate acestea sunt bune fiindca contin vitaminele D, A, E, K si acizi grasi.

„Vitamina D ne bulverseaza in ultimii ani, sursa naturala de vitamina D este greu de asimilat si suplimentarea ei este foarte importanta, nu ai cum sa o iei total din alimente. Contribuie la valoarea glicemiei postprandiale in special prin influentarea indexului glicemic ale alimentului/mesei respective”, a mai spus Laura Barna.

Totodata, specialistul sustine ca proteinele sunt esentiale pentru organism, desi au un rol mai mic energetic.
„Un regim standard ideal ar trebui sa contina 50% proteine de origine animala si 50% de origine vegetala. Acestea se pot transforma in glucide prin gluconeogeneza si lipide-trigliceride. Proteinele influenteaza mai putin si tardiv glicemia in special daca sunt consumate in exces. Atentie la mesele festive bogate in lipide si proteine, aportul hipercaloric inducand si insulinorezistenta deci hiperglicemie, pot fi urmate de cresteri ale glicemiei greu de manageriat doar prin calculul glucidelor”, a mai spus medicul de la Centrul Buzias.

Proportia macronutrientilor

Aceasta a explicat participantilor la conferinta si ca proportia macronutrientilor in alimentatia standard acceptata la nivel de OMS, ADA este de 50-60% glucide, mai exact 45-50% insa in cazul adultilor si sau adolescentilor supraponderali/obezi de 40%. Zaharul/sucroza poate sa reprezinte 10% – fara sa fie un impact negativ asupra controlului glicemic. Trebuie sa existe o proportie de 10-20% proteine si 25-35% lipide.

„Unul din avantajele acestei diete este ca nu este deloc greu de respectat, alimentele sunt disponibile oriunde, exista o varietate alimentara mare, sustine efortul fizic chiar si activitatea sportiva de performanta, fara un impact renal sau hepatic nociv, previne deficitul de macronutrienti, vitamine si minerale, se incadreaza in respectarea aportului proteic de 0,8 – 1,2 g/kgc la adult, respectiv de 1-2 kg/kgc la copii si adolescenti – aspect care in alte diete nu se mai respecta. Exista insa si dezavantajul producerii de hiperglicemii postprandiale urmate de hipoglicemii tardive, crestere ponderala, steatoza hepatica prin exces de glucide care se transforma in trigliceride”, a mai spus medicul Laura Barna.

Pe acelasi subiect: