Prof. Dr. Florin Mihaltan: Provocarile tratamentului la pacientul cu diabet si astm

Despre asocierea dintre diabetul zaharat si apneea in somn, cum sunt reduse exacerbarile astmului bronsic la pacientul cu diabet dar si multe alte informatii uitile veti putea citi in interviul pe care profesor doctor Forin Mihaltan l-a acordat site-ului Diabet AZ.

Domnule profesor, diabetul zaharat este o complicatie sau o cauza a sindromului de apnee in somn forma obstructiva?

Este o intrebare des pusa in literatura de specialitate. Ce a fost inainte oul sau gaina? Exista argumente care demonstreaza ca un sindrom de apnee in somn predispune la un diabet de tip II si sunt mult mai putine elemente care pledeaza pentru o relatie cu diabetul de tip I. Pe de alta parte cand un diabet este depistat si mai ales cand nu este controlat este bine sa se faca screening de poligrafie si polisomnografie deoarece se stie ca un sindrom de apnee in somn sever fara terapie induce insulino rezistenta prin fluctuatiile sale hipoxemice.

Cum pot fi reduse exacerbarile astmului bronsic in cazul pacientului diagnosticat cu diabet zaharat?

Exacerbarile astmului bronsic la un pacient cu diabet zaharat sunt adesea induse de deflexiunea imunologica  a unui diabet controlat sau necontrolat si cresterea riscului de infectii respiratorii. In afara de controlul bolii de baza al astmului si al fluctuatiilor glicemice se impune administrarea profilactica a vaccinului antigripal, antipneumococic si al imunolizatelor bacteriene care fac profilaxia acestor infectii. In rest este foarte importanta identificarea precoce a momentului instalarii acestei exacerbari deoarece se stie ca potentarea in acel moment a medicatiei  din primele momente ale semnalelor simptomatice poate preveni evolutia reparatorie uneori dezastruasa sau intarziata post exacerbare si complicatiile potentiale ale acesteia.

Dar cele specifice BPOC-ului? Au nevoie acesti pacienti de spitalizare mai frecventa comparativ cu cei fara diabet?

BPOC-ul  este si el o boala cronica respiratorie unde exacerbarile ritmeaza gravitatea si supravietuirea acestor pacienti. Nu exista statistici care pledeaza pentru frecventa mai mare a acestor exacerbari la diabetici versus non diabetici. Diabetul in randul comorbiditatilor asociate este pe locul 3 si sigur ca si aici este discutia nu atat legata de  frecventa  exacerbarilor cat de incarcatura pe mortalitate a bolii principale. De obicei sunt pacienti cu diabet de tip II care se afla  la doze moderate sau mari de insulina iar exacerbarea este momentul de maxima gravitate care pune o presiune simptomatica si adauga o deringolada a echilibrului acidobazic, indusa  de hipoxemie si hipercapnie, pe care o intalnim adesea in insuficienta respiratorie cronica acutizata. Si aici profilaxia infectiilor virale si bacteriene poate face diferenta.

Care sunt problemele cu care se confrunta in viata de zi cu zi, pacientul diabetic si diagnosticat cu apnee in somn? Dar a celui care are BPOC?

Pacientul diabetic cu sindrom de apnee in somn trebuie sa inteleaga ca interventiile de diminuare a indexului de apnei/hipopnei sunt vitale pentru aceasta simbioza patogenica a celor doua boli. Aici folosirea in fiecare noapte cu regularitate a CPAP-ului, minim 5 h per noapte  este secretul unui somn reparator si  a corectarii insulinorezistentei. In ceea ce priveste combinatia BPOC- diabet zaharat acolo unde se impune o cura scurta de corticoterapie sistemica trebuie bineinteles marite dozele de insulina.In general insa aici este importanta complianta la tratamentul indicat de pneumolog cu administrare si maximalizare a celui bronhodilatator si consultatiile regulate la specialist.

Tratamentul cu corticosteroizi este sau nu indicat acestor pacienti?

Corticoizii inhalatori in sindromul de apnee nu au indicatie decat in triade diagnostice cu astm sau BPOC daca este cazul. In  astm ei  reprezinta un tratament de  electie si formele de corticoizi inhalatori nu au efect asupra  glicemiei precum cei sistemici. Majoritatea treptelor de gravitate din astm se trateaza cu corticoizi topici. In BPOC corticoidul se regaseste la formele aflate in C sau D . Oricum un element este de luat in considerare din partea unui diabetic cu una din aceste doua boli respiratorii cronice. Tratamentul celor doua afectiuni presupune o colaborare stransa intre pneumolog si diabetolog.

Care sunt procedeele de tratament adecvate lor?

Nu exista tratamente care sa difere din punct de vedere al strategiei , al “step upului” terapeutic in astm si BPOC asociat diabetului. O singura precautie se impune: pneumologul, alergologul, medicul de familie  sau internistul trebuie sa fie parcimoniosi  in prescriptia corticoterapiei sistemice, in cazul terapiei corticoidice topice trebuie monitorizata glicemia iar colaborarea cu diabetologul este vitala pentru controlul intr-o echipa multidisciplinara a asocierii acestor afectiuni.

Pe acelasi subiect: