Risc crescut de BCV la persoanele cu diabet zaharat

De ce sunt persoanele cu diabet zaharat la risc crescut de BCV?

Boala cardiaca este frecventa la persoanele cu diabet zaharat. Concret, toti oamenii diagnosticati cu diabet zaharat au un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare (BCV). Aceaste afectiuni sunt mult mai des intlanite la pacientii diagonosticati cu diabet zaharat de tip 2. Nu este niciun secret faptul ca bolile cardiace sunt cauza numarul 1 al decesului in randul persoanelor cu diabet zaharat tip 2.

Ce cauzeaza boala de inima la persoanele cu diabet zaharat?

Cea mai frecventa cauza a bolilor cardiovasculare la persoanele diagnosticate cu diabet zaharat este data de ateroscleroza, care este o acumulare de colesterol in vasele de sange care furnizeaza oxigen inimii. Aceasta acumulare de colesterol incepe, de obicei, inainte de cresterea zaharului din sange intalnita in diabetul de tip 2. Mai exact, de cele mai multe ori, bolile cardiace s-au stabilit inainte de diagnosticul diabetului de tip 2. Atunci cand placile de colesterol se sparg sau pur si simplu, se rup, corpul incearca sa repare ruptura placii prin trimiterea de trombocite pentru a o sigila. Deoarece artera este mica, trombocitele pot bloca fluxul de sange, fara a permite eliberarea de oxigen si se dezvolta un atac de cord. Acelasi proces se poate intampla in toate arterele din organism, ducand la lipsa de sange pentru creier, cauzand un accident vascular cerebral sau lipsa de sange la picioare, maini sau brate care provoaca boala vasculara periferica.

Nu numai ca persoanele cu diabet zaharat prezinta un risc mai mare pentru boli de inima, dar si ele prezinta un risc mai mare pentru insuficienta cardiaca, o afectiune grava in care inima nu este capabila sa pompeze suficient sangele. Acest lucru poate duce la acumularea de lichide in plamani care conduce la dificultati de respiratie sau retentie de lichide in alte parti ale corpului, de regula la nivelul picioarelor care determina umflarea.

Tensiune arteriala crescuta / hipertensiune arteriala

Tensiune arteriala crescuta sau hipertensiune arteriala este recunoscuta de ani buni ca fiind un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare. O multime de studii au subliniat faptul ca exista o stransa legatura intre hipertensiune si rezistenta la insulina. Mai exact, atunci cand un pacient are hipertensiune dar si diabet zaharat, se dubleaza riscul acestuia pentru a dezvolta afectiuni cardiovasculare.

Colesterol marit si trigliceride inalte sunt tot factori de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Altfel spus, de exemplu, in cazul unui pacient care are un nivel ridicat de colesterol – LDL marit, si colesterolul HDL scazut, iar trigliceridele marite se afla la risc pentru numeroase afectiuni ale inimii.

Obezitatea este si ea un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare si de multe ori a fost asociata de specialisti cu rezistenta la insulina. De aceea, este esential sa aiba loc o pierdere in greutate care poate duce realmente la reducerea riscului cardiovascular, si scade concentratia insulinei si creste in acelasi timp sensibilitatea la insulina. De asemenea, obezitatea si rezistenta la insulina sunt de regula, asociate cu alti factori de risc, inclusiv hipertensiunea arteriala.

Lipsa activitatii fizice este un real dusman al pacientului cu diabet zaharat

Altfel spus, sedentarismul este un alt factor de risc major pentru modificarea rezistentei la insulina dar si care favorizeaza instalarea bolilor cardiovasculare. Practicarea unui sport sau macar efectuarea de exercitii fizice cu regularitate, precum si scaderea in greutate poate preveni sau intarzia aparitia diabetului de tip 2, reduc tensiunea arteriala si pot micsora riscul de infarct miocardic si accident vascular cerebral. Trebuie inteles faptul ca aproape orice tip de activitate fizica, fie ea de intensitate moderata sau intensa, sau doar una usoara, toate sunt benefice. De exemplu, specialistii de la Asociatia Americana a Inimii sustin ca pentru o sanatate cardiovasculara buna sunt recomandate cel putin 30 de minute de activitate aeroba cu intensitate moderata timp de minimum 5 zile pe saptamana, sau un total de 150 de minute, sau cel putin 25 de minute de activitate aeroba viguroasa, cel putin 3 zile pe saptamana, pentru un total de 75 de minute.

Pe acelasi subiect: