De ce nu sunt cunoscute cauzele diabetului de tip 1?

Pana in prezent, cauzele diabetului zaharat de tip 1 nu au fost inca elucidate. Studii moleculare atat pe animale cat si pe subiecti umani sunt facute in continuare in incercarea de a deslusi adevaratele cauze ale aparitiei diabetului zaharat de tip 1.

S-a descoperit ca principalul mecanism de aparitie al diabetului zaharat de tip 1 este fenomenul autoimun de distrugere al celulelor beta-pancreatice. Celulele beta-pancreatice sunt celulele care secreta insulina, un hormon implicat in reglarea valorilor glucozei din sange.

In cazul diabetului zaharat de tip 1 se distrug celulele beta-pancreatice. Organismul produce anticorpi care distrug aceste celule. Denumim proces autoimun un proces prin care propriul organism se ataca si se distruge.

Anticorpii sunt responsabili pentru apararea organismului de catre virusi, bacterii, microbi. Ei actioneaza in momentul in care corpul intalneste un organism care nu face parte din el (de exemplu o bacterie). Anticorpii o recunosc, isi dau seama ca nu este a lor, ca poate sa faca rau organismului si mai apoi incep sa lupte cu bacteria respectiva pentru a o distruge.

Memoria anticorpilor

Anticorpii sunt practic „soldatii” cu care corpul nostru merge la razboi impotriva „raufacatorilor”. Acestia au o memorie si daca s-au intalnit cu un microb in decusrsul vietii lor, la o a doua intalnire il vor recunoste si il vor anihila rapid, fara ca omul sa mai faca boala respectiva. Un exemplu este oreionul. Daca l-ai facut in copilarie, ca si adult nu il vei mai face chiar daca stai langa o persoana bolnava de oreion.

In procesul de aparitie al diabetului zaharat de tip 1, anticorpii nu mai recunosc pancreasul. Mai exact, nu mai recunosc celulele beta-pancreatice ca fiind ale pancreasului, le vad ca pe niste „inamici”. Vazand aceste celule ca pe un potential pericol, anticorpii pleaca la atac si le distrug pentru a fi siguri ca ele nu fac rau corpului. Astfel se explica distrugerea de celule beta-pancreatice de catre propriul nostru corp, definind procesul autoimun.

La fel ca si in cazul mentionat mai sus, cel al oreionului, anticorpii implicati in distrugerea celulelor beta-pancreatice au memorie. Acesta este motivul pentru care transplantul de pancreas nu este posibil. Anticorpii care au distrus primul pancreas, si care au memorie, in momentul in care se vor intalni cu pancreasul transplantat, il vor distruge si pe acesta.

Tratamentul de imunosupresie

Singura varianta in care un transplant de pancreas ar functiona, ar fi daca pacientul ar face un tratament de imunosupresie (un tratament prin care sa isi infranga propriul sistem de aparare, care sa lupte cu anticorpii). Tratamentele de imunosupresie lupta impotriva tuturor anticorpilor si nu fac diferenta intre cei care ne apara si cei care au atacat pancreasul.

Un tratament de imunosupresie va duce la micsorarea aproape totala a apararii corpului nostru in fata tuturor bolilor. Astfel, vom avea un pancreas functional, care va produce insulina, dar vom muri din cauza unei simple raceli cu care corpul nostru nu va mai putea sa lupte (nemaiavand anticorpi de nici un fel).

Dupa distrugerea celulelor beta-pancreatice, organismul nu mai are capacitatea de a produce insulina. Astfel, se instaleaza rapid diabetul zaharat de tip 1 si este necesar tratamentul cu insulina din exterior pentru a salva viata pacientului.

Desi fenomenul autoimun prin care se produce distrugerea celulelor beta-pancreatice si implicit aparitia diabetului zharat de tip 1, a fost descris si s-au identificat si anticorpii specifici. Nu este inca clar care este motivul pentru care se produce acest fenomen.

Studiile desfasurate pana in prezent nu au putut sa afle de ce anticorpii nostri, cei care ar trebui sa ne protejeze, „intorc armele” impotriva propriului corp. Aceasta este adevarata cauza a diabetului zaharat pe care inca nu o cunoastem.

Mecanismul autoimun

De-a lungul timpului au fost emise mai multe teorii, cea mai cunoscuta fiind ceea a unei declansari a mecanismului autoimun in urma unei alte boli. De exemplu, o persoana a avut o infectie puternica (o viroza, o rubeola – “pojarul german”, rujeola etc.) corpul a luptat cu boala si pacientul s-a insanatosit. Frecvent dupa acest episod, daca a fost mai grav, a debutat si diabetul zaharat de tip 1.

Teoria care a fost formulata spunea ca dupa o „batalie” grea, data de anticorpi si castigata, acestia s-au relaxat dupa ce au iesit invingatori si in acel moment s-a produs o mutatie care i-a facut sa nu isi mai recunoasca propriul corp.

O altel de explicatie este aceea a soldatului care dupa ce a castigat razboiul a iesit cu prietenii sa sarbatoreasca. Dupa ce „s-a imbatat” nu si-a mai recunoscut camarazii, i-a confundat cu inamicul si a inceput sa ii omoare.

Speram ca in anii ce vin, cercetarile sa avanseze si sa gasim cauzele aparitiei diabetului zaharat de tip 1. Astfel, vor putea fi create tratamente tintite, mult mai eficiente.

Articolul este realizat de Dr Parliteanu Oana-Andreea

Medic Diabet, Nutritie si Boli Metabolice

Pe acelasi subiect: