Dieta in hipercolesterolemie

Hipercolesterolemia este boala in care pacientul prezinta nivele crescute ale colesterolului total. Este vorba de valoarea de 200 mg/dl, valori crescute la LDL colesterolului, peste valoarea de 130mg/dl si valori scazute ale HDL colesterol, sub 45 mg/dl la barbati si sub 55 mg/dl la femei.

Aceasta forma de dislipidemie poate fi cauzata de alimentatie sau poate fi si o forma de dislipidemie familiara, unde mai multi membri ai acealeasi familii sufera de aceasta problema, ea fiind o patologie cu transmitere genetica. Daca parintii o au, cel mai probabil o vor avea si copiii.

Principiile alimentare ce se aplica in dieta in hipercolesterolemie sunt principiile care trateaza si dislipidemia. Pentru a vedea principiile alimentare de tratament in dislipidemie, va rugam sa accesati articolul: “Dieta in dislipidemie”.

Alimentele care cresc colesterolul sunt

• carnurile grase,
• mezelurile,
• branzeturile grase si extraprocesate – branza topita, branza de burduf, branza feta, branzeturile frantuzesti, smantana, cascavalul,
• fructele oleaginoase – seminte, nuci, migdale, alune, caju, fistic,
• oul – galbenusul de ou este sursa din natura cu cel mai mare continut de colesterol,
• uleiurile.

Un alt factor care sporeste cresterea colesterolului din sange este modul de preparare al alimentelor. Daca acestea sunt prajite in ulei ele vor fi surse aditionale de grasime. Alimentele de tip fast-food au adaosuri mari de grasimi fapt care le face extrem de nesanatoase si neindicate in alimentatie.

Un pacient diagnosticat cu hipercolesetrolemie va trebui sa inceapa si sa pastreze o dieta saraca in grasimi pe tot parcursul vietii lui, pe langa medicatia specifica ce trebuie sa fie si ea luata toata viata.

In cazul carnurilor, pacientul va avea voie sa manance carne slaba

• de pui,
• gaina (fara piele),
• curcan,
• vita,
• vitel,
• porc slab (pulpa sau piept de porc, nu ceafa de porc),
• preparate la gratar,
• la cuptor sau fierte, niciodata prajite in baie de ulei.

Pestele este permis, chiar recomandat de minim 3 ori pe saptamana

• peste slab (cod, stiuca, chefal)
• nu peste gras (macrou, hering, crap, somon, ton, sprot).

Pestele va fi consumat la cuptor sau fiert, nu prajit in ulei si este de evitat sa fie consumat din conserve din cauza adaosurilor de conservanti si grasimi.

Referitor la lactate si branzeturi, pacientul va avea voie

lapte semi-degresat cu 1.5-1.8% grasime,

• iaurt,
• sana,
• kefir,
• branza de vaci,
• perle de branza,
• branza telemea,
• cas si urda.

Nu este recomandat consumul de branza topita, branza de burduf, branza feta, branzeturile frantuzesti, smantana sau cascaval.

Oul este, asa cum spuneam mai sus, o sursa importanta de colesterol din alimentatie. Din acest motiv, recomandarea este ca pacientul sa consume maxim doua oua pe saptamana. Daca pacientul doreste sa consume mai mult de atat, atunci are voie sa manace doar albusul de ou, nu un ou integral. Oul se va consuma fiert, facut pe tigaie de teflon, fara ulei sau facut in apa, in varianta de “ochiuri romanesti”. Nu se va praji in ulei sau, si mai grav, in untura.

Uleiurile, indiferent de provenineta lor sunt permise in cantitate limitata, maxim 10 ml de ulei in salate. Este de preferat ca uleiul sa fie unul vegetal, de calitate superioara, de masline, extravirgin si presat la rece, daca se poate. Nu se recomanda adaugarea uleiului in mancare, la gatit. Gustul mancarii va fi dat de catre legumele si carnea ce vor fi folosite ca si ingrediente (este un mit, total neadevarat, ca mancarea nu are gust fara putina grasime). Nu este recomandat uleiul de palmier, sau orice alta forma de ulei care precipita (care se intareste dupa ce este folosit).

Fructele oleaginoase

O alta categorie de alimente la care trebuie avut grija, este sunt fructele oleaginoase. Desi nucile, alunele, migdalele sunt bogate in uleiuri esentiale omega 3, 6 si 9. Acestea s-au dovedit benefice pentru sanatatea umana dar trebuie consumate in cantitati moderate. Se vor consuma doar in portii mici si in forma lor naturala. Nu este recomandat sa mancam semnite prajite care pot avea chiar si adaos de sare, nici alune prajite si nici fistic, caju sau migdale prajite.

Continutul ridicat al acestor alimente in grasimi, desi ele bune, poate fi daunator pe termen lung in cantitati mari. Astfel este recomandat sa mancam o nuca pe zi (cruda, neprajita, fara sare), 4-6 migdale, caju (crude, neprajite, fara sare), 8-10 alune, fistic (tot crude, neprajite, fara sare), iar semnite, fie ele de floarea soarelui sau dovleac, cat intra in “causul” palmei. Aceasta este portia recomandata, la fel si ele crude, neprajite si fara sare.

Astfel, regimul unui pacient cu hipercolesterolemie este un regim sarac in grasimi alimentare, dar nu este un regim in care se interzice total consumul de grasimi. Doar ca grasimile trebuie sa fie grasimi “bune”, luate din peste, nuci, alune, migdale, ulei de masline.

Acest articol este realizat cu sprijinul:

Articolul este realizat de Dr Parliteanu Oana-Andreea

Medic Diabet, Nutritie si Boli Metabolice

Pe acelasi subiect: